Avocata Anastasia Iorga cunoaște bine problemele imigrantilor din SUA, cărora le oferă mereu soluții cum să evite orice dificultăți în obținerea unei vize sau cum să emigreze în perfectă legalitate. Ea ne-a explicat cum combatem violența domestică și ce subiecte importante merită a fi discutate de către diasporă la Convenția Moldo-Americană din Las Vegas de pe 3-5 decembrie.
Anastasia Iorga: Am participat la acest eveniment în 2019 în Pennsylvania și mi-a plăcut foarte mult. Recomand tuturor moldovenilor să participe la convenție fiindcă acolo se discută situația curentă din Moldova, se aduc la cunoștință proiecte extraordinare, mai ales pentru copii și persoane în situații vulnerabile, se fac și conexiuni între oameni din diaspora noastră. E un prilej minunat de a face schimbul de experiență și de idei atât de necesar pentru comunitate. Eu am un mesaj și pentru cei care vin de acasă. Vreau să-i mulțumesc că și-au rezervat timpul lor valoros ca să vină, să aducă o bucățică de Moldova în Statele Unite.
Cunosc moldoveni stabiliți cu traiul în America de 20-25 de ani. Ei nu uită de Moldova, dar cu timpul se îndepărtează și este foarte important să ne conectăm și să-i ajutăm pe cei de acasă, dacă este nevoie. Sper că persoanele care vin din Moldova să ia acasă lucruri pozitive care le învață de la cei din diasporă.
Irina VanPatten: Mulțumesc pentru mesaj. Putem să vorbim despre o temă care este foarte relevantă pentru diaspora noastră? Care sunt schimbările ori poate nu sunt schimbări în legile de imigrație după ce Biden a devenit președintele Statelor Unite?
Anastasia Iorga: Avem în continuare așteptări de la administrația nouă, însă nu sunt multe schimbări de procedură din cauza epidemiei. Deși este evidentă schimbarea spre o administrație democratică. Salutăm faptul că acum fiecare judecător este liber să ia decizia juridică în limita legală și urmează o procedură coerentă. Partea bună este că au început interviurile la consulate în afara Statelor Unite prin aprilie-mai anul trecut după o perioadă lungă de lockdown.
O schimbare mare și foarte sonoră este că procedura de aplicare la DACA (Deferred Action for Childhood Arrivals) a fost redeschisă și s-a schimbat termenul de răspuns la solicitările oficiilor de imigrare pentru a transmite documentele necesare. Înainte se ofereau numai 90 de zile și dacă nu raspundeau la timp, aplicația era respinsă. Acum termenul se extinde la fiecare 2-3 luni ca să ofere timp pentru a livra documentele.
Sunt și schimbări la aplicațiile privind ajustarea statutului. Procesul a început să se miște mai repede, mai ales pentru California și Statul Washington. Chiar am avut un caz când au aplicat o lună în urmă și deja au trecut biometricele, și luna viitoare are interviul în California. Este o viteză extraordinară pentru California, căci înainte procedura dura cel puțin doi ani.
Începând cu 13 noiembrie, orice persoană cu viză care nu sunt rezidenți permanenți și nu sunt cetățeni americani, trebuie să fie vaccinați contra Covid cu ambele doze și trebuie să arate un rezultat negativ de Covid. Excepțiile sunt foarte limitate. Nici noi, avocații, nu știm toate excepțiile care implică un waiver (scutire). De obicei, motivul principal este religia sau excepțiile medicale, care trebuie să fie documentată de medic și să demonstreze că orice vaccină ori injecție precedentă i-a agravat condiția medicală. Când persoana are o condiție medicală ca leucemie sau cancer, vaccina poate să-i agraveze sănătatea solicitantului. Solicitanții nu pot să refuze vaccinarea fără documentare potrivită.
Irina VanPatten: Ce religie le dă dreptul solicitanților la scutirea de vaccinare pe bază de religie?
Anastasia Iorga: Persoana care solicită scutirea vaccinării pe bază religioasă trebuie să demonstreze că religia nu-i permite să fie vaccinat. Excepția este pentru oamenii din triburile africane care nu se tratează decât în baza medicinii netradiționale și religia lor nu le permite să fie vaccinați sau să se trateze cu pastile, dar cu anumite ierburi ori metode tradiționale lor.
Dar persoanele cu care lucrăm noi din Europa de Est ori din America Latină nu sunt sub condiția de religie. Deci persoana nu poate anunța din senin că este ortodox sau baptist, sau catolic și nu vrea să se vaccineze din cauza asta, ori să aducă un alt argument care nu-l poate suporta cu documente. Înainte de a face orice declarație, oamenii trebuie să știe, că documentul lor are să fie pus pe masă la Administrația de Migrație a Statelor Unite, de aceea trebuie să fie onești.
Persoana nu poate să mintă, că niciodată n-a fost vaccinata, ori că de la 7 ani se folosesc numai de medicina netradițională, căci dosarele lor medicale vor fi descoperite de slujbele de imigrare și atunci aplicația v-a fi respinsă. Faptul că persoana a mințit serviciile de imigrare nu poate fi șters din dosarul solicitantului. Plus un waiver medical e scump, costă $900.
La fel, trebuie să fii onest cu orice document pe care îl depui în aplicație. Eu am avut un caz când persoana a fost căsătorită, dar a divorțat timp de o lună și nu a dezvăluit acest fapt. Eu am aflat despre căsătoria lui de o lună la interviu din spusele ofițerului. Clientul a răspuns că a uitat despre acest eveniment cu 14 ani în urmă. Dacă spunea adevărul și aducea toate dovezile că căsătoria a fost terminată, nu era nicio problemă. Din cauză că a ascuns acest fapt, li s-a creat impresia că persoană are un caracter necinstit și nu demonstrează că este eligibil pentru a fi un rezident permanent.
Irina VanPatten: Care este situația cu femeile noastre care locuiesc aici fără documente sau poate chiar legal, dar sunt abuzate de bărbați, de-ai noștri, ori americani?
Anastasia Iorga: Din păcate, am multe cazuri de violență domestică. Sunt cazuri complicate când soțul este rezident permanent, iar soția încă nu are statut. În caz de abuz avem o situație când soția trebuie să aștepte ca cererea ei de viză ca soție abuzată de rezidentul permanent să se accepte și atunci ea poate să aplice la green card pentru a deveni rezident permanent și ea.
E puțin mai ușor dacă persoana este căsătorită cu un cetățean american, atunci femeia poate să aplice imediat la green card, chiar și dacă este încă căsătorită cu soțul. Pentru securitate, eu le recomand clientelor mele care sunt abuzate și au aplicat pentru o viză de tipul ăsta, să deschidă o căsuță poștală (PO BOX) ca să nu le vină corespondența acasă.
Abuzul nu este numai fizic, dar și psihologic. Din păcate, nu fiecare își dă seama că dacă n-a fost lovită, ori tăiată, ori scuipată, atunci totul este normal. Abuzul psihologic este la fel o tortură și nu este mai ușor de tratat decât o lovitură. Dar e mult mai greu de dovedit. Femeia trebuie să pregătească evidențele din timp.
Irina VanPatten: De ce evidențe are nevoie persoana pentru a se califica la o viză de genul ăsta și ce trebuie să facă pentru a aplica?
Anastasia Iorga: Să instaleze cameră în casă ori să facă o înregistrare audio ca să dovedească abuzul când merge la poliție. Să facă copii de certificat de naștere dacă soțul este cetățean american. Să nu păstreze documentele scanate la un calculator ori flash drive, unde pot fi descoperite de agresor. Să trimită documentele scanate la poșta electronică, pentru că la email poți schimba parola. Dacă între timp divorțează, să știe că poate aplica la green card nu mai târziu decât doi ani după divorț.
Mai este un tip de viză numită U viza pentru persoanele care sunt victime a unei activități criminale, adică nu sunt căsătoriți și nu sunt într-o relație oarecare. Ei sunt protejați din momentul când se adresează la instanțele de drept, fac un raport la poliție și se începe o investigație.
Irina VanPatten: Aveți date câte femei care stau aici legal (or fără statut) și sunt abuzate?
Anastasia Iorga: Multe femei care sunt abuzate nu duc procesul până la capăt din cauza fricii sau rușinii. Le este rușine să discute situația cu prietenele și rudele lor ori să contacteze un avocat ca să admită că sunt bătute și abuzate. E foarte greu de lucrat cu aceste cazuri, șansele de succes sunt mult mai puține. Dacă o femeie este în situație de abuz, ea trebuie să-și ia soarta în mâini și să ceară ajutor, să nu asculte de cei care o descurajează.
Irina VanPatten: De ce se întâmplă lucrurile astea? Este o percepție cu care femeile noastre vin de acasă?
Anastasia Iorga: Din păcate, da. Consideră că bărbatul are grijă de femei toată viața, iar din această cauză trebuie să țină gura închisă. La fel, dacă au văzut că tatăl lor a abuzat-o pe mama și fratele a abuzat soția, cred că este un comportament normal. Când se întâmplă abuzul, este o catastrofă, pentru că ele nu știu cum să ceară ajutor. Mai ales când soțul în permanență le sperie că pot fi deportate dacă nu au documentele necesare, că nu au valoare sau că nu se vor mai recăsători.
Irina VanPatten: Ce sfat le puteți oferi femeilor să nu cadă în această capcană?
Anastasia Iorga: Violența domestică poate fi descrisă ca puterea folosită într-o relație cu scopul de a controla pe celălalt. Este stabilirea controlului și a fricii într-o relație prin violență și alte forme de abuz. Această violență poate lua forma agresiunii fizice, abuzului psihologic, abuzului social, abuzului financiar sau agresiunii sexuale. Frecvența violenței poate fi activată și oprită, ocazională sau cronică. Multe forme de abuz verbal și psihologic par a fi inofensive la început, dar se extind și devin mai amenințătoare cu timpul, uneori treptat și subtil. Pe măsură ce victimele se adaptează la comportamentul abuziv, tacticile verbale sau psihologice pot câștiga o „punctură” puternică în mintea victimelor, făcându-le dificil să recunoască gravitatea abuzului.
Deseori sunt întrebată de ce stau femeile într-o relație abuzivă? S-a constatat că motivul central este dependența economică. Fără capacitatea de a se întreține economic, femeile sunt forțate să rămână în relații abuzive și nu pot fi scutite de violență. Datorită valorilor și culturii adânc înrădăcinate, femeile nu consideră opțiunea despărțirii sau divorțului.
De asemenea, se tem de consecințele raportării violenței când partenerul lor le va răni și mai mult pentru dezvăluirea secretelor de familie și nu doresc să se supună rușinei de a fi identificate ca femei bătute. Lipsa de informații despre alternative obligă femeile să sufere în tăcere în cei patru pereți ai casei lor. Unele femei chiar pot crede că merită bătăile din cauza unor acțiuni greșite din partea lor. Situația se agravează când vorbim de vulnerabilitatea unei femei imigrante fără documente. Victimele abuzului trebuie sa discute cu un avocat specializat în imigrare pentru a fi informate, ghidate și protejate.
Irina VanPaten, Natalia Ghilascu