Profesorul Gheorghe D. Mateescu (n. 11 noiembrie 1928, Pitești) farmacist și chimist, Emeritus Proffesor al facultății de Chimie, Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, Statele Unite ale Americii. A introdus în Romania două dintre cele mai importante metode fizico-chimice de analiză, anume, Spectroscopia în Infraroșu și Rezonanața Magnetică Nucleară.
A activat cercetător la Laboratorul Central al Spitalului Militar din Bucureşti (1951-1964); a predat la Institutul de Medicină şi Farmacie, Bucureşti; cercetător, Institutul de Chimie Organică “C.D. Neniţescu” al Academiei Române (1964-1967). În 1965, a fondat primul Laborator de Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN) din România. În 1967, se stabileşte la
Cleveland, S.U.A. Cercetător-asociat, colaborator (1968-1971) al prof. G.A. Olah (laureat al Premiului Nobel); profesor universitar titular, Catedra de Chimie, Universitatea Case Western Reserve din Cleveland; fondator şi director al MAIF (Major Analytical Instruments Facility, CWRU, 1971).
Iniţiatorul primelor cercetări de metabolism mitocondrial prin rezonanţă magnetică în vivo cu izotopul magnetic de oxigen, O17. Profesor-invitat la universităţi din: Bruxelles (1973); Paris (1977), Marsilia (1982); Basel (1977), Liubliana (1987), Kyushu (1995, 1997). Din 1995, organizează anual la Braşov, Sinaia sau Neptun (în colab. cu Fundaţia Culturală Română), ateliere internaţionale de chimie, rezonanţă magnetică nucleară şi biofizică. Contribuţii personale la introducerea RMN în chimia organică românească şi la înfiinţarea şcolii româneşti de imagistică (radiologie) prin rezonanţă magnetică.
Publicaţii: autor a peste 100 de studii de specialitate apărute în reviste internaţionale de profil; primul tratat românesc de spectroscopie în infraroşu, Spectroscopia în infraroşu. Aplicaţii în Chimia Organică, în colab., Ed. Tehnică, Bucureşti, 1966, tradus în engleză de Wiley Interscience, New York, 1972 şi în franceză, Paris, 1970; tratat avansat de RMN, Two-dimensional NMR. Density Matrix and Product Operator Treatment, în colab., Prentice Hall, S.U.A., 1993; autor de capitole în diferite cărţi şi tratate.
Premii: Premiul “Gh. Spacu” al Academiei Române pentru cercetări în seria ciclobutanului (1966); Premiul “John S. Diekhoff” pentru Excelenţă şi distincţie în învăţământ (CWRU, 1991); Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica Bucureşti (1997), UMF “C. Davila” din Bucureşti (1998); Premiul “George Emil Palade” pentru performanţă deosebită în ştiinţă şi stimularea cercetării ştiinţifice româneşti, al Fundaţiei Culturale Române din Bucureşti (1999).
Afilieri: Societatea Americană de Chimie, Societatea Internaţională de Rezonanţă Magnetică în Medicină, Societatea Internaţională de Izotopi, Grupul AMPERE; membru de onoare al Academiei Române (1995) şi al Societăţii Române de Biofizică.
Autor: Dan Fornade, Enciclopedia Români de succes în SUA