Elena Negrută, solistă din Moldova

Anul 2020 părea să fie promițător pentru cariera mea muzicală̆. Tocmai încheiasem un contract cu o agenție pentru artiști și simțeam că în sfârșit a venit momentul să împart talentul şi munca mea după ani de zile de perfectare a tehnicii mele vocale pe o scenă mai largă a muzicii clasice. Țin minte când s-a început pandemia în China, discutam cu o colegă care e stabilită̆ cu traiul acolo și care îmi descria prin ce momente dificile treceau.

Totul suna destul de înfricoșător, dar niciodată nu m-am gândit că o să ne afecteze și pe noi atât de curând şi la un nivel de infectare a populației atât de masivă. Ultimul meu concert pe scenă cu audiență largă a fost pe unu martie cu orchestra de cameră a ansamblului Baroque Artists of Champaign-Urbana, unde am cântat ca solistă a unei creații de Joseph Haydn. A fost un concert de succes și deja mă pregăteam de altul când am fost anunţ̦ați că toată țara va fi în carantină. 

A fost o veste destul de neașteptată, dar speram că se va termina în cel mult două luni. Au început să anuleze concert după concert și, desigur, concertul la care mă pregăteam de ceva timp. A fost o lovitură grea, dar am decis să privesc spre partea pozitivă și să fac tot ceea ce nu reușeam mai înainte: să dorm mai mult, să fac sport, să petrec mai mult timp calitativ cu familia, diferite proiecte prin jurul casei, să plantez flori și să reflectez mai mult, să savurez fiecare clipă, mai ales că nu am unde să mă grăbesc. 

A fost prima mea primăvară când am observat cum crește fiecare firicel de iarbă, fiecare copăcel sau floricică. Nu mă puteam sătura de acea priveliște şi de mireasma lor îmbătătoare. Norocul meu e că în afară de acitivtatea mea de scenă, mai lucrez și în biblioteca muzicală din cadrul University of Illinois of Urbana-Champaign.

E un serviciu care îmi reușește bine și care îmi ajută carierei mele de scenă. Am acces la ultimele publicații a diferitelor note muzicale și cărți cu lecturi din cele mai alese din domeniu. De când a început pandemia, acest job îmi oferă posibilitatea să lucrez mai mult de acasă, dar cel mai important, îmi asigură stabilitate financiară, ceea ce mulți dintre colegii mei nu o au și sunt profund recunoscătoare.

Am continuat să excersez ca să-mi țin vocea în formă și recunosc că îmi era greu să mă motivez când nu aveam un plan anume, nimeni nu știa ce va fi mai departe sau când totul va reveni la normal. Dacă în Europa au mai activat câteva teatre și au avut loc concerte, atunci în Statele Unite totul a fost complet închis și va fi închis pe cel puțin jumătate de an înainte. Am înțeles un adevăr mai dureros că, din păcate, când e vorba de o criză, arta are de suferit cel mai mult.

Mulți dintre colegii mei din Statele Unite au luat decizia tristă de a-și schimba profesia. Eu, la fel, am avut momente mai depresive când simțeam un gol imens în suflet și îmi era atât de dor să fiu pe scenă și să colaborez cu alți muzicieni. Ca să îmi mai opresc dorul de scenă, am organizat un concert virtual pe rețelele de socializare, dar nimic nu se compară cu experiența de a cânta live, să simt schimbul de energie cu publicul. Dacă muzica pop se face mai mult în studiou cu microfoane și sună mai bine în căștile aparatelor de ascultat, atunci adevăratul efect al muzicii clasice este pe scenă, în sala cu acustica bună. 

Elena Negruță, solistă, Moldova

Vara aceasta credeam că numărul de infectări se mai rărea și am riscat să cânt la un concert privat. Eram atât de dornică să cânt, cîncât eram gata să-mi jertfesc sănătatea numai pentru acel fior care mă face să mă simt cu adevărat vie. Acum cazurile de infectări cresc tot mai mult, cdevine tot greu să îmi păstrez pozitivitatea neclintită. Toate acestea și-au pus o amprentă mai întunecată pe sufletul meu, și ca să trec prin momentele acestea emoționante, am început a scrie poezii, a desena și a studia combinația diferitor nuanțe de culori, mai priveam opere care erau transmise de Opera Metropolitană.

“Sorcova-Vesela” colindă creștinii din Sacramento după datinile strămoșești

Nu știu cât o să mai treacă până când totul va reveni la normal, dar de una sunt sigură, vor fi consecințe pe care le vom simți încă mult timp. Vreau să cred că nu toate consecințele vor fi negative și că vom ști să apreciem totul cu alți ochi, mai iubitori de viață și, în același timp, mai precauți și mai selectivi în informația care circulă. Toți prietenii mei care erau mai sceptici despre existența Covidului și-au schimbat părerea după ce ei sau oamenii apropiați lor au fost grav afectați de acest virus.  E posibil că se vor schimba multe și încerc să vin cu idei cum să merg mai departe ca să-mi urmez visul. Ştiu că nu va fi deloc uş̦or, dar atât timp cât strunele inimii îmi vibrează de dor și drag de cântec, eu nu voi lăsa ca muzica mea să moară în mine.

ELENA NEGRUȚĂ, solistă, Chicago

Comentează