Bogdan Marcu, expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de 20 de ani în industria aerospaţială americană, este unul dintre puținii români de la SpaceX. Acolo a proiectat turbinele folosite pe motoarele Merlin 1D si MVacD ale rachetelor Falcon 9, și turbinele prototip ale motoarelor Raptor, destinate misiunilor spre Marte.
Când Bogdan Marcu era copil, îl privea pe Neil Armstrong pășind pe suprafața lunii de pe televizorul său din România comunistă. Din acel moment, Marcu a visat să ajungă în America. După revoluția din 1989, a sosit cea mai potrivită ocazie. În timp ce în București încă se auzeau împușcături, Bogdan a susținut examenele GRE în Ungaria, căci, la acea vreme, nu erau oferite în București. Pe atunci, informațiile despre sistemul universitar american erau practic inexistente, dar cu ajutorul unui prieten străin din vremea studenției, aflat atunci la studii în SUA, Bogdan reușea să se înscrie și să obțină o bursă de doctorat la universitatea USC din Los Angeles.
Evenimentele din iunie 1990 rămân în istorie ca momentul de coşmar în care comunismul, declarat decapitat în decembrie 1989, şi-a arătat abilitatea de a fi supravieţuit, sfidând dorinţa de libertate. Momentul mineriadei a constituit un prag psihologic pentru specialiștii români, care au hotărât atunci să părăsească România, generând un prim val de brain-drain care afectează şi acum România.
Absolvent al IPB, Facultatea de Aeronave din cadrul Politehnicii Bucureşti, Bogdan Marcu plănuia încă dinainte de 1989 să părăsească ţara, în mod clandestin, dezamăgit de limitările şi absurditățile regimului Ceauşescu. Surprins de Revoluţie încă în Bucureşti, Marcu a decis să-şi urmeze pasiunea pentru ingineria aerospațială prin înscrierea la un doctorat în Statele Unite ale Americii.
Momentul de coşmar al Mineriadei a fost pentru Bogdan un moment de revelaţie şi de şansă. Atunci a realizat că trebuie să părăsească România, iar această şansă a adăugat elementul necesar împlinirii acestei dorinţe – şansa de a salva viaţa unui om, care-i va deveni apoi ajutor şi prieten în viaţa americană de mai târziu.Harold Graifer era un pasionat al călătoriilor. Un om de o profundă cultură şi cu o înţelegere specială a societăţii şi a istoriei. Era fascinat de eliberarea în stil de domino a ţărilor Est Europene de sub comunism. Obişnuit cu acea atmosferă, Harold nu a realizat pericolul mortal în care intrase, filmând pe străzile Bucureştiului în plină Mineriadă.
Acestea sunt circumstanţele în care Bogdan Marcu îl întâlneşte pe Harold Graifer – pe Calea Victoriei, nu departe de sediul Poliţiei Capitalei, Harold este brusc înconjurat de mineri furioşi, instruiţi să vâneze pe oricine poartă o cameră de filmat, sau un aparat de fotografiat. Bogdan a reușit, însă, să-l scoată pe Harold din mâinile minerilor, și așa a început o profundă prietenie.În noiembrie 1990, Bogdan trimite dosarul pentru bursă către universitatea americană.
Cu ajutorul lui Harold, întors în Los Angeles, procesul de selecţie a fost încununat cu succes şi visul lui Bogdan a devenit realitate. Cinci ani mai târziu, obținea doctoratul în inginerie aerospațială la University of Southern California în 1996. Bucuria sa a fost nemaipomenită, pentru că la aceeași Universitate, USC, Armstrong s-a ales cu un masterat în ingineria aerospațială. Bogdan și-a început cariera din domeniul tehnologiei spatiale, angajându-se la Divizia Rocketdyne a corporatiei Boeing – care, ulterior, urma să devină o divizie a Pratt & Whitney. La Rocketdyne, Bogdan a petrecut 14 ani, devenind expert în turbo-mașinile utilizate în motoarele rachetă cu combustibil lichid. În 2011, SpaceX l-a apelat cu o ofertă.
„Când SpaceX a fost pregătită să dezvolte noua rachetă Falcon 9 1.1 și motoarele Merlin 1D, aveau nevoie de un expert în turbine. Eram bine stabilit la Pratt & Whitney. Totuși, am simțit o provocare interesantă pe care SpaceX o oferise și am decis să mă alătur. Dar nu înainte ca echipa SpaceX să-mi evalueze abilitățile cu un test.
A trebuit să reproiectez o turbină pentru anumite condiții de funcționare într-un singur weekend. Le-am trimis un nou concept de design. Ei au spus: „Aha, știe despre ce vorbește!” „Când s-a lansat primul Falcon 9 1.1, tocmai aterizasem la Cluj, în Transilvania. Prietenii mă așteptau pe pistă, dar eu eram la telefon cu colegii de la Space XA, a fost un sentiment incredibil.
Când am auzit colegii din Hawthorne spunând: „Misiune îndeplinită”, știam că am făcut o treabă bună”.NASA şi corporaţiile private, precum SpaceX-ul condus de Musk, îşi asumă riscuri în moduri cu totul şi cu totul diferite, crede Marcu care vorbeşte din propria experienţă din corporaţie. „Odată ce s-a apropiat etapa la care SpaceX să ducă astronauţi, supervizarea NASA în ceea ce priveşte calitatea, fiabilitatea, s-a înăsprit. Cantitatea de risc asumată în dezvoltare a devenit comparabilă cu companiile mature”.
Crede că pentru a merge în spaţiu mai departe de Lună, e nevoie de un anumit confort al astronauţilor. Nava din «Marţianul» cu care mergeau astronauţii, cam acela e prototipul de navă care se anticipează că va fi suficient de confortabilă pentru ca o echipă de astronauți să reziste opt luni în spaţiu. Tehnologiile acestea vor deveni cheie. Se cheamă remorcher spaţial, o navă care va rămâne numai în spaţiu, făcută în aşa fel încât să profităm de faptul că nu trebuie să ajungă niciodată înapoi pe pământ”.
Din 2016, Bogdan s-a reîntors la Rocketdyne, în prezent divizie a corporației Aerojet, ca leader al grupului de dezvoltare a turbinelor, unde participă la diverse programe de dezvoltare a motoarelor rachetă de tehnologie avansată, între altele, modernizarea motoarelor fostei navete spațiale (SSME – devenit în prezent RS25) pentru racheta SLS.
Ceea ce îl îngrijorează pe Bogdan Marcu este însă faptul că vom duce cu noi conflictele în spațiu, lupta pentru supremație, dorința de a-și însuși noi teritorii, iar colonizarea, dacă se va produce, va avea aceleași probleme pe care le-a avut și pe Pământ în anumite zone. Esența va fi aceeași, doar forma va diferi.
Acum este momentul în care se încearcă prelevarea de probe pentru comerțul cu praf lunar, posibiltățile de a realiza turism spațial la scară mare (în prezent acest lucru se propune doar pentru persoane cu resurse financiare mult peste medie), dar și posibilitatea de a oferi internet în orice colț al Pământului prin amplasarea unor sateliți speciali. Românul este autorul multor studii publicate de American Institute for Aeronautics and Astronautics (AIAA). În paralel cu cariera ştiinţifică, desfăşoară o activitate publicistică, cu articole în Huffington Post. În 2011 publică romanul „Project Morphem“, un thriller ştiinţifico-politic, în pregătire pentru apariția în limba română.