Își dedică tot timpul și talentele pentru a realiza o misiune rară, să descifreze tainele bolilor creierului. La asta lucrează un român-american, cercetător la Stanford, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din lume. Are propriul laborator în care a obținut o performanță uriașă: poate obține porțiuni de creier pornind de la celule din piele.
Are îndrăzneală să se teleporteze într-un viitor în care am putea înțelege și trata bolile creierului, precum autismul sau schizofrenia. Nu face promisiuni, în schimb face tot ce poate ca să afle tainele celulelor nervoase, relatează HORA in America.
Laboratorul ”Paşca” a primit în 2019 suma de 2,5 milioane de dolari de la Facebook, pentru a urmări şi continua cercetarea neurodegenerativă. Iniţiativa Chan Zuckerberg (CZI) este înfiinţată şi deţinută de fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg şi soţia sa, Priscilla Chan, cu o investiţie de până la 1 miliard de dolari în acţiuni Facebook în fiecare dintre următorii trei ani.
Sergiu P. Paşca este profesor în Departamentul de Psihiatrie şi Stiinţe Comportamentale la Universitatea Stanford precum și Directorul unui nou Centru pentru Organogeneza Creierului la Stanford. Activitatea sa de cercetare a fost recunoscută recent cu mai multe premii, inclusiv Premiul Vilcek, ASCB Early Career Award pentru Biologie Celulară, Premiul Daniel Efron pentru Neuropsihofarmacologie, și a fost listat în 2018 de către New York Times printre cei cinci vizionari în Medicina.
Tânărul profesor și medic este originar din Aiud unde a și devenit cetățean de onoare al orașului. A plecat din România în 2009, după ce a absolvit medicina la Cluj. Ulterior, la doar 31 de ani, a reuşit să deţină propriul laborator la una dintre cele mai mari şi mai importante universităţi din SUA.
Ce ați spune dacă un om de știință v-ar lua într-o zi câteva celule de piele de pe mână, ca după câteva luni să va puteți vedea porțiuni din propriul creier, în miniatură, obținut într-un recipient medical? De ce am avea nevoie de o asemenea descoperire? Răspunsul îl găsim în laboratorul de neuroștiințe de la celebra Universitate Stanford, din SUA.
“La momentul actual putem recrea în laborator o bucățică de creier, sau putem recrea diferite regiuni ale creierului și apoi le putem conecta în laborator, vedem cum vorbesc unele cu altele.” Sergiu Pașca are 36 de ani și este unul dintre cei mai tineri profesori-cercetători de la Stanford. Deține propriul laborator la Stanford și, după numai câțiva ani de activitate, a făcut deja o descoperire care poate schimba viitorul omenirii. Primește fonduri generoase în fiecare an de la statul American, diferite fundații și universități, iar americanii au crezut de la început în descoperirea lui.
“Oportunitatea acestor celule este de a vedea ce nu merge bine în creier. Am reușit să obținem o porțiune a creierului care este stratul de deasupra, cortexul cerebral, unde e localizată funcția cognitivă. Avem ceva rezultate la forme de autism destul de rare, dar care ne spun ce procese ar putea fi alterate,” ne zice Sergiu Pașca.
Are o echipa formată din tineri, studenți eminenți din toată lumea și e mândru că primele rezultate obținute cu acești cercetători dau omenirii speranțe uriașe. “De exemplu, dacă iei neuroni de la pacienți cu autism și de la cei fără și îi depolarizezi, îi stimulezi electric la cei fără, se deschid dendritele. Identificăm modalități de a împiedica asta și restaurăm această anomalie”, afirmă Sergiu Pașca.
Și-a început cercetarea în autism încă de când era acasă, în România, unde l-au impresionat copiii și afecțiunile lor. “Am început să studiez autismul pe când eram în facultate, la Cluj. Părinții unuia dintre pacienții cu care țin legătura și astăzi, veneau și mă îmbrățișau: chiar vrei să studiezi? – în sfârșit cineva vrea să studieze și boala asta, că suntem disperați. Și evenimentele astea au avut o puternică influență în viața mea,” ne explică Sergiu Pașca.
Atunci îl cunoștea pe Dudu, un copilaș din Bistrița Năsăud, diagnosticat cu autism. Modul cum a evoluat Dudu și alți copii pe care i-a văzut în România l-a făcut să-și intensifice cercetarea peste Ocean.
A ținut legătura cu mama lui Dudu, îi vizitează și se văd ori de câte ori vine în România. Dudu i-a făcut și un desen, care a stat la baza logo-ului de la laboratorul de la Stanford. “După cum știți, nu există niciun tratament pentru bolile psihiatrice, care să fie definitive, majoritatea tratamentelor pe care le avem sunt parțiale. Nu există un test de laborator să îți spună că ai autism. Scopul este ca, încetul cu încetul, să găsim metode de a diagnostica mai bine formele de autism”.
Până la medicamente care să amelioreze autismul mai este mult, dar românul Sergiu Pașca e convins că va reuși, iar medicina viitoarelor decenii va avea o componentă importantă în tratarea autismului. “Mergem pe medicina individualizată (precision medicine), în care pentru fiecare pacient încercăm să identificăm o terapie.”
S-a întors în timp, pentru a ajunge în viitor, atunci când a gândit metoda ingenioasă de a obține celule nervoase, pe lamela de la microscop. “Reușim să le împingem înapoi în timp, să arate ca și celulele stem, din care practic noi ne dezvoltăm. Avantajul? Celulele stem se pot transforma în orice celulă. Și noi le ghidăm pentru a se transforma în neuroni, astrocite sau alte celule ale creierului.”
Românul face reprogramare celulară într-unul din cele mai bune locuri din lume. La Stanford, printre genii, se simte într-o lume a sa. Cercetarea românului nu se rezumă doar la autism, ci are aplicații la studierea oricărei boli a creierului precum și la înțelegerea neurodegenerării.
“Aceste culturi pe care le dezvoltăm pot dura mult în timp, până la 850 de zile. Ne-am uitat să vedem cum se maturizează. Și timpul e foarte bine controlat, înaintau în vârstă; am văzut că după 9 luni, aceste celule căpătau trăsăturile unui țesut din creierul postnatal, de parcă aceste celule au un anumit ceas. Și exact această maturare ar putea să arate procesele.”
E căsătorit cu o româncă, fostă colegă de facultate, care la rândul ei este cadru universitar conducând propriul laborator, dar și medic la Spitalul din Stanford. Au împreună doi băieți , pe care îl cresc singuri în marele centru universitar.
Sergiu Pașca: “Noi am fost în același an la Medicină la Cluj, acasă vorbim exclusiv românește. Nu știu dacă pe copil îl fac cercetător, toți copiii sunt mici cercetători, sunt foarte curioși, întreabă în permanență. Are un mic laborator pe balcon de câteva zile și singur își amestecă soluții, dar face ce vrea el.”
