Dr. Aura Imbarus | LOS ANGELES | Atunci când mă gândesc la mama mea, îmi vine să plâng dar nu de durere, ci de fericire, chiar dacă ea nu mai există în acesta dimensiune fizică. Mă simt atât de mică în fața sorții realizând că, la nivelul sufletului, eu mi-am ales această ființă caldă, sensibilă și frumoasă să îmi fie mamă. Apoi la nivelul fizic, ea a fost cea care m-a adus pe lume, în acest univers, unde timp de 37 de ani am fost împreună.
Din punct de vedere al anilor numărați pe degete – 37—sunt puțini, dar cred că emoțiile, bucuriile, trăirile pe care le-am avut cu ea au fost atât de intense și puternice, încât probabil 200 de ani au fost adunați și sortați în acei puțini ani pe care i-am avut împreună. Einstein a avut dreptate în descrierea teoriei relativității. Timpul este relativ și durata minutelor sale nu se face pe lungime sau pe adâncime, ci pe greutatea și intensitatea simțămintelor avute alături de persoană iubită.
Viață mea, ca și a altor copii, a fost călăuzită de mâna caldă și grijulie a mamei. Primii pași, primele sunete au fost făcute în prezența ei. Toate căzăturile și vânătăile pe care le-am avut de la atingerea miraculoasă a podelei, în timp ce mă chinuiam să îmi țin echilibrul, au fost aplaudate de mama. Lacrimile mele au fost șterse de mâneca rochiei ei și fruntea mea a fost dezmierdată și sărutată de buzele ei pline de dragoste.
Prima zi de școală, da, îmi amintesc cu mare drag de acea zi! Ea a fost cea care m-a îmbărbătat, descriindu-mi acel univers al cărților ca un basm cu flăcăi frumoși și Ilene Cosânzene. Școala a fost o aventură atât din punct de vedere al materiilor, dar și a atitudinii pe care mi-am croit-o.
Mama, acea femeie frumoasă cu părul lung și negru, cu ochi ca mura, cu o dantură albă și strălucitoare, cu un zâmbet șarmant și o alură impozantă, dar feminină, a fost alături de mine, însoțindu-mă la toate examenele, fiind confidentă de încrederea tuturor poveștilor de dragoste, a despărțirilor și a șanselor secundare. Tot ea a fost cea care a călătorit cu mine prin lumea largă și tot ea a fost cea cu care îmi serbam ziua de naștere, amândouă fiind născute în iulie.
Rolul mamei este atât de complex… Chiar dacă unele femei nu sunt mame la ora actuală, ele se pot vedea prin ochii propriilor mame. Gingășia, sensibilitatea unei mame se suprapun cu puterea de decizie și de influență din care provine puterea unui tată. În acel yin-yang al femininului cu masculinul, mama este cea care posedă și întruchipează tot ceea ce poate fi mai frumos pe lume.
Departe sau aproape de noi, fizic, spiritual sau emoțional, în relații bune sau nu, mama este acea persoană care a facilitat nașterea noastră în universul 3D. Este cea care a creat o lume fascinantă pentru un suflet nou venit și i-a dat viață pe acest pământ. Mama, un cuvânt simplu, dar care atinge cele mai importante corzi ale sufletului; un cuvânt mic cu ramificații eterne în viața celor afectați; un cuvânt magic, sub bagheta căruia se dezvoltă și se formează o viață de om. Mama reprezintă punctul de început al unei vieți noi. Ce poate să fie mai frumos sau mai puternic decât această menire?
Dr. Aura Imbarus, Los Angeles