Liviu Paul Haiducu și Barack Obama

De  20 de ani, Liviu Paul Haiducu și-a dedicat viața învățământului școlar, iar azi se bucură de popularitate nu doar printre elevii Liceului Avon din statul Indiana. Și-a făcut un renume în predarea fizicii și a matematicii până a ajuns să ia cel mai înalt premiu pe care îl poate obține un profesor american în domeniul educației, înmânat de președintele Barack Omaba. A plecat din România în 1993 pentru că, spune el, nu vedea niciun viitor, relatează HORA in America.

Din 1999, predă la Liceul Avon din Indiana și este unul dintre puținii români care s-au evidențiat cu merite de excelență în predarea fizicii. A obținut premiul prezidențial pentru Excelență în predarea Matematicii și Științei, fiind cea mai înaltă distincție  oferită de guvernul american profesorilor din învățământul primar, gimnazial și liceal. Președintele Barack Obama l-a felicitat în mod personal. În competiția Global Teacher Prize din 2015, a fost recunoscut drept unul dintre cei mai buni 50 de profesori din lume, concurs organizat de Fundația Londoneză Varkey.

Profesorul  român este iubit de elevii americani. În fiecare an este invitat la Gala de excelență unde primii dintre cei mai buni 25 de elevi invită câte un profesor care le-a schimbat viața și pentru a-l onora. Tot elevii i-au propus numeroase alte distincții și premii. 

Publicitate comercială

Membrii  Consiliului de administrație al Corporației școlare din Avon i-au eliberat și o rezoluție, în care se menționează: „Liviu Paul Haiducu are o carieră incredibilă de 20 de ani și suntem norocoși să îl avem alături. Acest profesor talentat și creativ oferă experiențe de învățare aventuroase și distractive. Este o comoară pentru Avon, o comoară educațională și o sursă de inspirație pentru toți cei care lucrează cu el”, afirmă administrația corporației, care l-a omagiat pentru serviciile aduse. Paul Haiducu a mers și la Camera Reprezentanților din statul Indiana pentru a i se înmâna o distincție.

Pasiunea lui Liviu pentru fizică depășește limitele sălii de clasă. Din granturi și fonduri personale, a creat proiectul ‘Power of Physics’, din care face parte un spectacol interactiv de demonstrații fizice, pe care îl prezintă în școli și biblioteci. Astfel, copiii sunt fascinați de fizică și le trezește curiozitatea față de acest obiect. Liviu știe cum să le capteze atenția printr-o prezentare distractivă și interactivă, care include experimente de fizică clasică, folosind tubul lui Rubens, echipamente de vid, azot lichid, și multe altele.  

La finele fiecărui spectacol, studenții din Indiana sunt captați de atenție, entuziasm și interes față de domeniul fizicii și al științei. Visul  lui Liviu Haiducu este să dezvolte acest proiect și să îl prezinte nu doar în Indiana, dar și în alte state. Liviu a creat o pagină pentru colectarea fondurilor, iar cu primii bani adunați de la foștii elevi, a procurat un echipament cu care le demonstrează elevilor principiile fizice care provoacă tornadele și explică comportamentele destructive ale acestora.

“Copiii  iubesc să privească demonstrațiile și să participe ca voluntari în demonstrații. Primesc anual mii de scrisori de mulțumire de la participanții la spectacol sau de la părintii lor. Ca să pot creste și varia numărul demonstr

Liviu Paul Haiducu, profesor de fizică, Indiana

ațiilor și să pun show-ul pe propriile roți, am creat un cont GoFundMe. Am încredere că oamenii care cred în valoarea educației de acest fel vor fi alături de mine în acest proiect, ajutându-mă prin donații să atrag mai departe copiii spre științe și să le deschid astfel calea spre un viitor frumos și provocator în plan profesional”, ne spune Liviu Haiducu.  

Liviu Paul  Haiducu a absolvit facultatea de Fizică și Biofizică la Universitatea din București și deține un masterat în fizică și biofizică de la Universitatea Purdue. În SUA este profesor de fizică și matematică pentru clasele 5-12. A plecat din România în 1993 pentru că, spune el, nu vedea niciun viitor.

“Terminasem Facultatea de Fizică la Măgurele, aveam un masterat în biofizică și nu știam încotro s-o iau profesional. Repartiții guvernamentale nu mai existau, absolvenții trebuiau să-și găsească singuri binele capului. Încercasem și eu: aveam doua job-uri, unul de cercetător la Institutul de Fizică Alimentară în București, iar celălalt de profesor de engleză într-un sat de lângă Curtea de Argeș, orașul unde locuiam”.

Chiar și cu două salarii, nu-și permitea să închirieze o locuință în București, stătea la prietenii din căminele studențești. Atunci s-a gândit să aplice pentru burse de studii post-universitare în America. A fost acceptat de câteva universități, printre care și MIT, dar singura care i-a oferit posibilitatea să lucreze ca TA ca să-și poată plăti studiile a fost filiala Purdue din Indianapolis, din cadrul IUPUI. Așa a ajuns în Indiana, unde a și rămas.

Afiș pentru show-rile lui Liviu Paul Haiducu în școlile americane

Așa a ajuns în SUA cu o bursă de studii. Cu doar 150 de dolari în buzunar, atât cât le rămase părinților săi, doi profesori care ținuseră doi copii în facultate, după ce îi plătiseră biletul de avion. Pentru că lucrurile s-au derulat cumva precipitat, singurul bilet de avion disponibil ca să ajungă în timp util la școală era unul până în New York. A trebuit să găsească singur o soluție să ajungă în Indianapolis, pentru că vorbim de o Românie cu acces la informație limitat, nu putea să-și pregătească călătoria de  acasă.

“Soluția  a fost să iau faimosul Ogar Cenușiu (Grayhound). În autogara din New York, pe drum, în autogara din Indianapolis, America era alta decât cea din Dallas sau din filmele americane care rulaseră pe televizoarele noastre: fără opulență și cu multe cartiere sărace în ea, unde principalul sentiment care te cuprindea era nesiguranța. În plus, în căutarea autogării din New York, am trecut prin zone locuite predominant de comunități afro-americane, care păreau că vorbesc într-un dialect local.

Nu știu cât înțelegeau ei din engleza mea învățată la Curtea de Arges, dar eu din a lor nu înțelegeam aproape nimic. La  un moment dat m-am și întrebat dacă nu greșisem țara. O întâmplare de pe drum îmi simplificase oarecum aventura din New York: compania aeriana îmi rătăcise bagajele și eram cu ce aveam pe mine. Norocul a fost că mă pusese facultatea în contact cu o absolventă de-a lor venită tot din România, azi șefă de departament la un colegiu universitar, care m-a ținut la ea, până mi-am găsit o gazdă…”

CONTINUARE  în ediția mai 2019! 

Descarcă gratuit ediția online sau comandă tiparul revistei (aprilie).

Hai în HORĂ să descoperi comunitatea de români din SUA și alte noutăți despre profesioniști și oameni talentați! Abonează-te chiar azi la revista HORA in America! Poți primi revista tipărită și acasă. Nu pierde nicio ediție importantă! 

Comentează